Facebook poate afla dacă suferi de boli mintale și acest experiment o demonstrează

E ușor să faci lucruri rele cu datele de pe Facebook. De la direcționarea anunțurilor pentru tricouri bizar specifice până la manipularea unui electorat, scopurile îndoielnice la care poate fi invocat monstrul social media sunt numeroase.

Dar există și unii oameni care încearcă să folosească Facebook pentru scopuri mai puțin îndoielnice – sau, cel puțin, pentru a îmbunătăți diagnosticul bolilor mintale.

În acest sens, un grup de cercetători a raportat că au reușit să prezică diagnostice psihiatrice cu date de pe Facebook – folosind mesaje trimise cu până la 18 luni înainte ca un utilizator să primească un diagnostic oficial.

Cum afli de pe Facebook că e posibil să ai nevoie de consiliere psihologică?

Echipa a lucrat cu 223 de voluntari, care au oferit cercetătorilor acces la mesajele lor personale de pe Facebook, conform Wired.

Cu ajutorul unui algoritm de inteligență artificială, cercetătorii au folosit atribute extrase din aceste mesaje, precum și fotografiile de pe Facebook pe care le-a postat fiecare participant, pentru a prezice dacă au o tulburare de dispoziție – cum ar fi bipolaritate sau depresie, tulburări din spectrul schizofreniei sau dacă aceștia sunt fără probleme mintale.

Conform rezultatelor lor, înjurăturile au indicat în general boli mintale, iar cuvintele de percepție (cum ar fi a vedea, a simți, a auzi) și a cuvintelor legate de emoții negative au fost indicative ale schizofreniei.

Pentru a evalua cât de reușit a fost algoritmul lor, cercetătorii au folosit o metrică des întâlnită în inteligența artificială care măsoară compromisul între fals pozitiv și fals negativ.

Aceste rezultate cresc posibilitatea ca datele de pe Facebook să poată fi utilizate pentru screeningul bolilor mintale – cu mult înainte ca un pacient să fi primit de altfel un diagnostic oficial.

„Înțelegem acum această idee că cancerul are multe etape diferite. Dacă depistezi cancerul în stadiul I, este foarte diferit decât dacă îl depistezi la metastază. În psihiatrie, avem tendința de a începe să lucrăm cu oameni odată ce deja ajungem la “metastază”. Dar există potențialul de a depista problemele mai devreme”, a afirmat Michael Birnbaum, profesor asistent la Institutul de Cercetări Medicale Feinstein din Manhasset, New York.

Birnbaum este departe de a fi primul cercetător care a folosit datele din rețelele sociale pentru a prezice prezența bolilor mintale.

Anterior, cercetătorii au folosit stările Facebook, tweet-urile și postările Reddit pentru a identifica diagnostice care variază de la depresie la tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție.

Însă el și echipa sa au deschis un nou drum lucrând direct cu pacienții care aveau diagnostice psihiatrice existente.

În general, alți cercetători nu au reușit să rezolve diagnosticele confirmate clinic – au luat cuvântul subiecților pentru diagnosticarea lor, le-au cerut autodiagnosticare sau le-au solicitat chestionare precum PHQ-9 ca substitut pentru diagnostic.

Ce poți face cu un astfel de algoritm?

Munmun de Choudhury, profesor de calcul interactiv la Georgia Tech, care a lucrat anterior cu Birnbaum, dar nu a fost implicat în acest studiu special, prevede un plugin opt-in pentru rețelele sociale care ar putea avertiza utilizatorii atunci când ar putea fi expuși riscului de boli mintale.

Însă un astfel de plugin ridică imediat probleme de confidențialitate – datele despre starea psihiatrică a unei persoane, dacă au fost dezvăluite, ar putea fi utilizate în mod abuziv de către companiile de asigurări sau de către angajatori sau ar putea obliga o persoană să își dezvăluie starea mintală înainte de a fi gata să o facă.

Pentru a funcționa, spune de Choudhury, producătorii plugin-ului ar trebui să fie complet transparenți cu privire la modul în care gestionează și securizează datele utilizatorilor.

Dar, dacă un astfel de algoritm ar putea detecta simptomele bolilor mintale cu un an și jumătate înainte ca un pacient să fie diagnosticat de obicei, ar putea face o diferență enormă în viața oamenilor.

La rândul său, Birnbaum vede un caz de utilizare mai puțin măreț, dar totuși impactant, pentru această cercetare.

Clinician însuși, el consideră că datele din rețelele sociale nu numai că ar putea ajuta terapeuții să trianguleze diagnosticul, ci și să-i ajute să monitorizeze pacienții pe măsură ce progresează printr-un tratament pe termen lung.

„Gândurile, sentimentele, acțiunile – sunt dinamice și se schimbă tot timpul. Din păcate, în psihiatrie, obținem un instantaneu o dată pe lună, în cel mai bun caz ”, spune el. „Încorporarea acestui tip de informație ne permite într-adevăr să înțelegem mai cuprinzător și mai contextual viața cuiva.”

Cercetătorii au încă un drum lung de parcurs în proiectarea acestor algoritmi și în a afla cum să le implementeze etic. Dar Birnbaum speră că, în următorii 5-10 ani, datele din rețelele sociale ar putea deveni o parte normală a practicii psihiatrice.